Relieful şi vegetaţia

Relief
Comuna Cășeiu din punct de vedere geografic este situată în culoarul Someșului pe de o parte și pe de altă parte în zona de deal și podiș, Dealurile Ciceului. În zona culoarului Someșului sunt așezate localitățile Cășeiu,Urișor și Coplean iar în partea de deal și podiș localitățile Rugășești, Guga, Custura, Leurda, Comorița, Gârbăul Dejului, Sălătruc.

Dealurile Ciceului sunt parte componenta a Podișului Someșan, o unitate de relief formată din inter-fluvii netede și slab înclinate.

Rețeaua hidrografică a râului Someș a compartimentat adânc dealurile formând interfluvii alungite pe direcția nord-sud. Frecvența altitudinilor de 700-770 m indică resturile unei vechi platforme de eroziune, în care acțiunea ulterioară a apelor a mai sculptat un nivel de 500-550 m. Altitudinile scad treptat de la nord la sud, corespunzător cu direcția de curgere a apelor. În partea de sud, relieful este modelat exclusiv pe formațiuni miocene, predominând badenianul și buglovianul (argile, nisipuri, tufuri). Complexitatea reliefului cu o fragmentre orizontală și verticală accentuata se datoreaza aparitiei nucleului eruptiv , a tufurilor badeniene si a tectonicii(alternanta sinclinalului cu anticlinalul).
Intersectarea structurilor sinclinale cu văile ce coboara dinspre nord a condiționat apariți pe traseul lor a unor bazinete depresionare.

 

Vegetația și fauna

Vegetația întâlnită în acest areal este vegetația tipică climatului de podiș, este eterogenă și etajată în zona deluroasă cu altitudini între 500 - 600 m, predominând stejarul și carpenul.
Speciile predominante care intră în compoziția arboretelor sunt: gorunul, carpenul, cerul, rășinoasele și paltin, ulm, frasin, salcâm, plop tremurător, tei, cireș, păducel, alun, măceș etc. Pădurile sunt puține, intercalate de pajiști și pășuni cu ierburi mărunte, vegetație specifică de silvostepă.
Flora cuprinde vegetația de stepă și silvostepă cu ierburi mărunte în care se dezvoltă o serie de plante xerofite: stipă, festuca sulcata, trifolium sau plante halofite: pucinellia salicornia ș.a..
În terenurile albiei lărgite de pe vale cu porțiuni inundabile cresc plante mezohidrofile și hidrofile ca: rugina, rogozul, păiușul de locuri umede, floarea broștească, pălămida, coada calului, scaiul, pir, rapiță, susai, cânepioară (urzică moartă), volbura, susaiul, iarba lui Tatin, costreiul.
Fauna este predominantă cea de pădure, cu următoarele specii: caprioara, lupul, mistrețul, vulpea, iar dintre rozătoare: iepurele de câmp, șoarecele de câmp, șobolanul și dihorul.
Păsările reprezentative sunt: pițigoiul, ciocănitoarea, mierla, graurul, cioara, cucul, sticletele. Păsări din categoria celor ocrotite sunt: uliul șoricar, cucuveaua și bufnița. Întâlnim și păsări de baltă: egrete, barza și rațele sălbatice, acestea din urmă fiind prezente în mod frecvent pe apa lacului.
Din categoria reptilelor putem aminti șopârla și șarpele de casă, unele specii de broaște de lac, omizi și melci, ariciul, cârtița.
Fauna piscicolă este prezentă prin variate specii de pești cum ar fi: crapul, carasul, plătica, roșioara, mreana, cleanul, tenul, porcușorul, iar dintre răpitori: șalăul, somnul, bibanul, biborțul, știuca.
Există și insecte din categoria dăunătoarelor: cărăbușul de mai și gândacul de colorado, precum și fluturi, omizi și cosași, unele dintre ele atacând legumele, iar altele atacă plantele de nutreț.


Agricultura:


• Suprafaţa: 8328 ha
• Intravilan: 601.58 ha
• Extravilan: 7726.42 ha