Istoricul localităţii

Comuna Cășeiu este atestată documentar din 1261 sub denumirea de Kassal. Denumirea în maghiară a comunei era Alsokosaly, apoi în anul 1467 se numea Feleu-Kosal, iar în 1495 își însușește denumirea de Rwgo.
În urma cercetarilor arheologice realizate pe aceste meleaguri s-au găsit urme de civilizație încă din perioada bronzului dezvoltat. O importantă descoperire arheologică ce ne vorbește despre istoria zbuciumată este Castrul roman.
Castrul roman a fost construit în jurul anului 106, ca şi parte a şirului de castre de apărare Moigrad - Porolissum - Tihău - Căşeiu - Ilişua. Castrul a fost construit pe malul râului Someş, aproximativ la şase kilometri de municipiul Dej şi era unul dintre punctele strategice de apărare a Daciei nordice. Prin săpăturile care au fost efectuate în cadrul acestui Castru au fost găsite o serie de obiecte și două diplome, pe una dintre acestea era menționat anul 120, iar pe cea de-a doua anul 164.
Comuna Cășeiu este formată din zece sate fiecare datând din perioade diferite.
Satul Rugășești este atestat documerntar în anul 1325 sub denumirea de „Rugachhaza iuxta rivum Kassl". În 1560 apare ca și locus rwgosest intra metas possessionis felseokosal, în 1553 felsewkosaly, 1597 felseo-kossaly,1733 rugasfalva,
Întrebuințată a fost „Rugachhaza iuxta rivum Kasal", prin traducere de către maghiari reprezintă „ Casa lui Rugach pe malul râului Cășei", denumire care a fost des utilizată, dar pe lângă care au mai existat și altele. Aceeași soartă au avut-o și o parte dintre localitățile componente ale acestei comune, printre care enumerăm: EWR este denumirea atribuită satului Urișor, RWGOSEST- Rugășești

Castrul roman Samum de la Căşeiu, judeţul Cluj, a fost construit în jurul anului 106, ca şi parte a şirului de castre de apărare Moigrad-Porolissum - Tihău - Căşeiu - Ilişua. Castrul a fost construit pe malul râului Someşul Mare, aproximativ la şase kilometri de municipiul Dej şi era unul dintre punctele strategice de apărare a Daciei nordice.Castrul (situat în punctul Cetăţele) este înscris pe lista monumentelor istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii şi Cultelor din România în anul 2004.

Castelul Haller din Coplean, judeţul Cluj este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii şi Cultelor din România în anul 2004.
Castelul, cunoscut şi sub denumirea de Castelul cu Scoici (de la ornamentele aflate deasupra ferestrelor), a fost construit între anii 1725-1771, în stil baroc de către guvernatorul Transilvaniei din perioada 1735 - 1755, Ioan Haller. A fost ridicat pe locul unui mai vechi conac, clădirea formată din subsol, parter, etaj şi acoperiş este situată în mijlocul unui domeniu dreptunghiular la intrarea căruia este un bastion. Se presupune că pentru ridicarea clădirii s-a folosit piatră adusă din castrul roman de la Căşeiu. Joszef Kadar descria castelul în monografia sa dedicată Comitatului Szolnok-Doboka: "În Coplean, castelul și biserica s-au construit din pietrele acestui castru, ca şi biserica din Vad."
În faza iniţială castelul a fost construit în cel mai timpuriu stil baroc transilvănean, ulterior fiindu-i adăugate ornamentaţii rococo realizate de sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789), realizator şi al statuii Fecioarei Maria din Cluj. În 1920 castelul a suferit un incendiu, în urma căruia acoperişul baroc a fost distrus în întregime.
Clădirea are o lungime de 24,5 metri, cu o intrare marcată de şase coloane de piatră cu capiteluri ionice. Coloanele susţin o terasă de 9,5 metri lunhime şi 2,5 lăţime. Zidurile sunt masive, cu o grosime de 1 metru.
Incinta clădirii era înconjurată de un zid de piatră din care s-a mai păstrat o mică parte, iar în partea din stânga a zidului de intrare se află ruinele turnului circular construit.

Localități care compun comuna Cășeiu sunt în număr de zece: Cășeiu, apărută în anul 1261, Coplean 1348, Gârbâu Dejului 1315, Guga 1590, Leurda 1909, Urișor 1405, Custura, Sălătruc, Rugășești,1325 Comorița.